Proiectului "Strop de aer - Chișinău" este parte a proiectului civic internațional "Strop de aer" care are ca scop creșterea gradului de conștientizare, la nivelul comunității locale, cu privire la existența aerului poluat în România și Republica Moldova, ca o problemă reală care trebuie abordată.
Particulele de praf aflate în suspensie, PM1, PM2.5, PM4 și PM10, sunt o reală amenințare la adresa sănătății și a stării de bine, mai ales atunci când concentrațiile depășesc frecvent limitele legale pentru fracțiile monitorizate oficial (în special PM10 și PM2.5).
Conform legislației actuale:
PM10 – limită zilnică: 50 μg/m³, limită anuală: 40 μg/m³
PM2.5 – limită anuală: 25 μg/m³.
Prin inițiativa proiectului se dorește să creștem gradul de conștientizare a locuitorilor din România și în special din orașele mari din țară afectate de industrie, cu privire la această problemă și să oferim informații, în timp real, despre calitatea aerului de pe tot teritoriul țării. În baza informațiilor care sunt disponibile online cât și pe ecranul (display) fiecărui senzor, locuitorii sunt informați cu privire la anumite recomandări în funcție de calitatea aerului măsurat (de exemplu, dacă este sau nu recomandat să practice activități fizice în aer liber).
Din păcate, măsurătorile oficiale nu se pot realiza la nivel "micro", de stradă, bloc sau scară, și din acest motiv dorim o implicare civică, unde fiecare cetățean își poate achiziționa un senzor și să fie parte implicată activ în monitorizarea calității aerului pe care îl respiră. Oricine dorește poate monta un senzor, departe de sursele care pot influența măsurătorile, pentru a avea o imagine clară și palpabilă a calității aerului din mediul în care trăiește.
Rezultatele în timp real, grafice și statisticile pe o perioadă mai îndelungată sunt accesibile aici:
chisinau.aqi.eco pentru Chișinău și la următorul link pentru întreaga țară:
moldova.aqi.eco.
De asemenea, transmitem datele, în regim de open data, către
Sensor.Community (luftdaten.info) și către opensensemap, de unde pot fi preluate, în mod liber, de alte rețele sau aplicații iOS / Android.
Senzorii pe care îi utilizăm în proiectul nostru sunt adaptați pentru utilizare pe tot parcursul anului, având următoarele componente principale:
1) Senzor laser de particule – Sensirion SPS30, dezvoltat de către Sensirion (Elveția), capabil să măsoare cu acuratețe PM1, PM2.5, PM4 și PM10.
Utilizează tehnologia laser scattering și o cameră de măsurare cu protecție împotriva depunerilor (no-deposit technology), ceea ce îi conferă stabilitate excelentă pe termen lung.
Precizia declarată de producător: ±10% sau ±5 μg/m³ (se ia valoarea mai mică).
2) BME280, senzor Bosch de măsurare a temperaturii, umidității și presiunii aerului.
3) Wemos D1 mini – microprocesor ce prelucrează datele și trimite informațiile platformelor online prin intermediul rețelelor fără fir (Wi-Fi).
De asemenea, măsurăm temperatura ambientală, umiditatea relativă și presiunea atmosferică. Fiecare senzor măsoară la fiecare 2 minute, fiind un avantaj major față de rețeaua oficială, care nu furnizează informații despre calitatea curentă a aerului, ci numai medii orare / zilnice etc.
Cu toate acestea, vă rugăm să rețineți că măsurătorile nu sunt unele "oficiale", fiind oferite doar în scop orientativ / educativ și trebuie tratate ca atare.
Senzorii sunt open-source software / hardware. Cu puține cunoștințe de electronică puteți realiza un astfel de senzor cu un buget redus. Nu există taxă de mentenanță sau alte costuri. Dacă nu vă descurcați, echipa Strop de aer vă stă la dispoziție (https://www.facebook.com/stropdeaer) pentru achiziție și configurarea senzorilor.
Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici, mult mai mici decât firul de păr, care sunt introduse în organism odată cu aerul pe care îl respirăm. În funcție de dimensiune, acestea se clasifică astfel:
Aceste particule pot provoca în timp iritații, boli ale plămânilor, boli cardiovasculare și ale creierului. Expunerea cronică la concentrații ridicate este asociată cu scăderea speranței de viață, cu apariția sau agravarea astmului și cu creșterea riscului de cancer pulmonar.
Surse naturale:Traficul rutier contribuie semnificativ la poluarea cu pulberi, atât prin uzura pneurilor și a carosabilului (în special la frânare), cât și prin arderea incompletă a combustibililor.
Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte negative asupra sănătății. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, în special PM10, PM4, PM2.5 și PM1, care pot trece de filtrele naturale ale organismului, pătrunzând adânc în plămâni și, în cazul particulelor foarte fine, chiar în sânge.
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii și astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer (raportat la greutate) și, în consecință, mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor sunt în dezvoltare, iar țesutul pulmonar aflat în formare este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi înrăutățește simptomele astmului (tuse, dureri în piept, dificultăți respiratorii). Expunerea pe termen lung la o concentrație crescută de pulberi poate cauza cancer și moarte prematură.
A se vedea aici
Ne găsiți pe Facebook, #stropdeaer și pe situl www.stropdeaer.ro. De asemenea, vă stăm la dispoziție și la telefon 0755936728 – Alex.